Harvey Mackay, business-ul și maratonul
Mackay’s Moral: Maybe you can’t change the whole world, but you can change your world.
Majoritatea celor cu care am interacționat în ultimii ani știu că sunt mare fan Harvey Mackay. Morala de mai sus apare la finalul celui mai recent articol al său, din 26 Decembrie.
Nu știu dacă are vreo legatura, dar pe 26 Decembrie s-au împlinit patru luni de la operația pe care am suferit-o în urma accidentului din august.
De ce spun asta?
Pentru că este final de an și facem bilanțuri, analize și previziuni. La final de 2012 știam foarte bine ce urmează sa se întâmple cu mine în 2013, atât profesional cât și personal. Nici una, nici alta nu au mers cum am prognosticat; prima jumătate a anului a fost mai mult decât provocatoare în business și departe de ceea ce mi-am propus; oameni care m-au dezamăgit, eu care m-am dezamăgit și acțiuni care nu au dat rezultatele pe care le-am estimat.
În plan personal, îmi doream să particip la evenimentele sportive programate și să obțin rezultate mai bune decât la edițiile anterioare; problemele profesionale mi-au afectat și programul de pregatire, ceea ce a făcut ca până în iulie să particip doar la două semi-maratoane, un maraton montan și un maraton de mountain-bike; toate cu rezultate sub pretențiile mele. În plus, am adăugat și o ceartă serioasă cu fiica mea cea mare (16 ani).
Mi-am propus să recuperez în toamnă; aveam în plan să particip la Geiger Mountain Bike Marathon, Triathlon Challenge Mamaia si Bucharest International Marathon. Și pregătirea mergea foarte bine.
Dar a venit ziua de Sf. Maria, 15 august, care a fost rostuită să-mi arate că nu sunt indestructibil și să îmi amintească de o glumă simpatică: “ce-L face pe Dumnezeu să zâmbească?…oamenii care își fac planuri…” 🙂
Operație, spitalizare, imobilizare…profesional-asimptotic către zero…
Dar e final de an și situația este următoarea: 4-5 proiecte de business care, cel putin ca experiențe, vor fi ceva ce nu am mai făcut până acum și demne de publicat în presa de specialitate…ceea ce se va și întâmpla; fiicele mele sunt sănătoase și se joacă împreună, se iubesc și se bucură de viața pe care o au; soția mea are job-ul pe care și l-a dorit și la care a visat; tocmai am alergat, pentru a doua oară in ultimele trei zile, 10 km (evident, cu dureri, dar cui îi pasă?) și am înotat 700m (ceea ce, în urmă cu trei luni, părea o utopie).
Poate că nu am să schimb întreaga lume, dar sigur am să o schimb pe cea din jurul meu…și am s-o schimb în bine.